POLNOGLASÍE s. f. Fenomen lingvistic caracteristic limbilor slave de est, care constă în prezența grupurilor de sunete „oro”, „olo”, „ere” între consoane, corespunzând grupurilor „ra”, „la”, „re”, „le” din vechea slavă. – Din rus. polnoglasie. Vezi definitia »

-MUZÍE elem. muzic(o)-. Vezi definitia »

jaluzíe¹ s.f. (înv.) oblon, jaluzea, stor, transparent. Vezi definitia »

SUBNUTRÍȚIE s. f. 1. Subalimentare. 2. Stare patologică cronică datorită reducerii rației alimentare, tulburărilor de absorbție intestinală sau creșterii cheltuielilor energetice ale organismului. – Sub¹- + nutriție. Vezi definitia »

bîzdîgánie (-nii), s. f. – Dihanie, arătare, ciudățenie, drăcie. – Var. bi(z)diganie, bidihanie, băhanie. Sl. bezŭ dychaninŭ „fără suflet” contaminat cu dihanie (DAR; Candrea). Vezi definitia »