Definita cuvantului ursitoare
URSITOÁRE, ursitoare, s. f. (În superstiții) 1. Ființă imaginară despre care se crede că are darul de a hotărî soarta omului de la naștere. 2. (Înv.) Soartă, destin, ursită. [Pl. și: ursitori] – Din ursi + suf. -(i)toare.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu ursitoare
URCÁRE, urcări, s. f. Acțiunea de a (se) urca și rezultatul ei; urcat1. – V. urca. Vezi definitia »
perfectionare Vezi definitia »
AUTOIMPÚNERE s.f. Contribuție bănească stabilită și dată de bunăvoie de o colectivitate în vederea unor lucrări locale de interes obștesc. [< auto1- + impunere, după rus. samooblojenie]. Vezi definitia »
PLANTATOÁRE s.f. Mașină de plantat. [< planta]. Vezi definitia »
BEATIFICÁRE, beatificări, s. f. Faptul de a beatifica. [Pr.: be-a-] – V. beatifica. Vezi definitia »