TROC¹, trocuri, s. n. Schimb în natură, constituind forma cea mai simplă a comerțului. – Din fr. troc. Vezi definitia »

STOC s.n. 1. Cantitate de mărfuri care există într-un depozit, într-un magazin etc. 2. (Geol.) Masă de rocă eruptivă consolidată care străpunge stratele scoarței în care se include. [Cf. fr., engl. stock]. Vezi definitia »

CONTRAFÓC s. n. incendiu localizat într-o pădure pentru a împiedica, prin vidul creat, extinderea incendiului principal. (după fr. contre-feu) Vezi definitia »

VERȘÓC, verșoace, s. n. (Înv.) Măsură mică de lungime, egală cu un palmac. – Ucr., rus. veršok. Vezi definitia »

PREBARÓC, -Ă adj. care a precedat barocul. (< fr. prébaroque) Vezi definitia »