Definita cuvantului ruină
ruínă (ruíne), s. f. – Surpătură. Fr. ruine. – Der. ruina, vb. (a surpa); ruinător, adj. (distrugător).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ruină
FẤSĂ, fâse, s. f. Nume dat mai multor specii de păsări migratoare mici (asemănătoare cu ciocârlia), de culoare cafenie-cenușie, cu pântecele albicios, care aleargă mișcându-și în permanență coada (Anthus). – Et. nec. Vezi definitia »
ugolínță, ugolínțe, s.f. (înv.) piatră unghiulară. Vezi definitia »
IBÂNCĂ – derivativ al unei înjurături neliterare de origine slavă Vezi definitia »
ARTROGRÁMĂ s. f. imagine obținută prin artrografie. (< fr. arthrogramme) Vezi definitia »
SPUZEÁLĂ, spuzeli, s. f. 1. (Pop.) Erupție care apare pe piele. 2. Fig. Spuză (2). – Spuzi + suf. -eală. Vezi definitia »