SCALIÓLĂ, scaliole, s. f. (Constr.) Placă ușoară întrebuințată pentru fabricarea pereților interiori în construcțiile prefabricate. – Din it., fr. scagliola. Vezi definitia »

bóndră (bóndre), s. f. – (Trans. de Nord) Cîrpă, zdreanță. – Var. bandură. Săs. bändel (Drăganu, Dacor., VI, 280-2). Mai puțin probabilă supoziția lui Pascu, Beiträge, care pornește de la sl. bandura „lăută”. – Der. bondros, adj. (măscărici, persoană deghizată); bondreț, s. m. (larvă); bondrosi, vb. (a acționa stîngaci, a lucra prost); îmbondori, îmboldora, îmbodoli, îmboboli, îmboboroji, îmbondoli, îmbondosi, bodrînji, îmbondroji, vb. (a îmbrăca, a înfofoli). Vreunul din aceste cuvinte poate avea o explicație diferită, cu atît mai mult cu cît circulă în alte părți ale teritoriului rom., și este evidentă compunerea sa pe baze expresive. Din rom. trebuie să provină mag. bondrus „mascat” care, după DAR, ar explica acest cuvînt rom. Vezi definitia »

CALCÍNĂ s.f. Pulbere galbenă obținută prin oxidarea unui amestec de cositor și plumb, folosită la prepararea emailurilor de faianță și ca abraziv. ♦ Var stins. [Cf. fr. calcin, it. calcina]. Vezi definitia »

TRESĂRITÚRĂ, tresărituri, s. f. (Rar) Tresărire. – Tresări + suf. -tură. Vezi definitia »

LIGNÍNĂ, lignine, s. f. Substanță organică complexă care se găsește în țesuturile plantelor lemnoase, dându-le impermeabilitate și rigiditate. – Din fr. lignine. Vezi definitia »