Definita cuvantului sagnă
ságnă (ságne), s. f. – Rosătură, rană superficială a cailor sau a boilor. – Var. sacnă. Sb., cr. sadno (Cihac, II, 322). – Der. săgni, vb. refl. (a se freca); săgnitură, s. f. (frecare, rosătură).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sagnă
CARTUȘIÉRĂ, cartușiere, s. f. Geantă sau cutie mică de metal sau de piele, prinsă la centură, în care se țin cartușele (1); brâu (de piele, de pânză) cu locașuri tubulare, în care se introduc cartușele. [Pr.: -și-e-] – Din fr. cartouchière. Vezi definitia »
BEȘTELEÁLĂ s. f. (Fam.) Mustrare, ocară. – Din beșteli + suf. -eală. Vezi definitia »
MITÉNĂ s.f. Mănușă care acoperă numai în parte mâna, lăsând liber vârful degetelor. [< fr. mitaine]. Vezi definitia »
ACETAMÍDĂ s.f. Amidă a acidului acetic. [< fr. acétamide]. Vezi definitia »
BERGAMÓTĂ, bergamote, s. f. Numele unui soi de pere de formă rotundă, de culoare galbenă, zemoase și cu gust plăcut. ◊ (Adjectival) Pere bergamote. [Var.: pergamútă s. f.] – Fr. bergamote. Vezi definitia »