Definita cuvantului șah
șah (șáhi), s. m. – Suveran al Iranului. Tc. șah, cf. ngr. σάχης, sp. jaque. Este dubletul lui șah, s. n. (joc oriental), din germ. Schach, cf. rus. šah. – Der. șahist, s. m. (jucător de șah). – Comp. sacnasiu, s. n. (verandă, geamlîc, balcon acoperit), din tc. (per.) șahnișin „tron” (Șeineanu, II, 305), cf. ngr. σαχνισίνι; safterea, s. f. (fumăriță, Fumaria officinalis), var. sefterea, din tc. (per.) șahtere „sudoarea regelui”, cf. ngr. σαφτερές; șahmara(nd), s. n. (brocart), din tc. șah meram „miracol regesc”; șahzadea, s. m. (principe, fiu de șah), din tc. șahzade.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu șah
cuțovláh (cuțovláhi), s. m. – Român din Macedonia, macedoromân. Ngr. ϰουτζόβλαχος „valah șchiop”. Sec. XVIII. Vezi definitia »
wallah = inseamna om
pentru aproximativ 200 000 de oameni din India
din regiunea sfinta a arienilor numita Rishikesh
toti meseriasi, in special in prelucrarea linii, in distribuirea marfurilor si oamenilor cu ricksha
cind un wallah arata spre el sune ca e om adica wallah Vezi definitia »
șah (-huri), s. n. – Alineat. Tc. sah (Tiktin). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
FELÁH s.m. Muncitor agricol din unele țări arabe din nordul Africii și Orientul Apropiat. [Cf. fr. fellah, ar. fallah – lucrător]. Vezi definitia »
istileáh, istileáhuri, s.n. (înv.) construcție specifică unui idiom lingvistic; idiotism. Vezi definitia »