Definita cuvantului extincție
EXTÍNCȚIE, extincții, s. f. Stingere, slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.). ♦ Micșorare sau anulare a intensității unui fascicul de lumină. [Var.: extincțiúne s. f.] – Din fr. extinction.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu extincție
XEROCLEISTOGAMÍE s.f. Cleistogamie în condiții de uscăciune extremă. (din fr. xérocléistogamie) Vezi definitia »
ERGOTROPÍE s. f. stare determinată de intensitatea proceselor de combustie și apărare generală a organismului. (< fr. ergotropie) Vezi definitia »
HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul Evului Mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »
PAHIDACTILÍE s. f. îngroșare anormală a degetelor. (< engl. pachydactylia) Vezi definitia »
CITOZOOLOGÍE s. f. studiul celulelor animale. (< fr. cytozoologie) Vezi definitia »