PLESNÍRE, plesniri, s. f. Acțiunea de a plesni și rezultatul ei. ♦ Rupere bruscă produsă în pereții unui vas, ai unui tub sau ai unei piese ca efect al presiunii interioare, al unei variații de temperatură etc. [Var.: plezníre s. f.] – V. plesni. Vezi definitia »

ADĂSTÁRE s. f. (Înv. și reg.) Faptul de a adăsta. – V. adăsta. Vezi definitia »

OFICIALIZÁRE s.f. Acțiunea de a oficializa și rezultatul ei. [< oficializa]. Vezi definitia »

ÎMPĂIEJENÍRE s. f. v. împăienjenire. Vezi definitia »

sucuíre s.f. (reg.) obișnuință; obișnuire. Vezi definitia »