Definita cuvantului sapă
sápă (sápe), s. f. – 1. Unealtă agricolă. – 2. Prașilă, prășire. – Mr., megl. sapă, istr. sope. Lat. vulg. sappa (Roensch, ZRPh., I, 414; Densusianu, Hlr., 197; Pușcariu 1512; Candrea, Elemente, 404; REW 9599), cf. it. zappa, fr. sape, sp. zapa, ngr. τσάπα (Cihac, II, 694), tc. capa (Popescu-Ciocănel 41). – Der. săpa, vb. (a prăși, a lucra cu sapa; a excava, a scobi, a scrijeli; a roade, a mînca; a găuri, a sfredeli), mr., megl. sap, poate direct din lat. vulg. sappāre (Pușcariu 1511; Tiktin); săpăcios, adj. (care se năruie, sfărîmicios); săpător, s. m. (muncitor cu sapa; soldat care sapă tranșee; sculptor, tăietor); săpătură, s. f. (prășire, muncă cu sapa; groapă, adîncitură; tăietură, sculptură); săpoi, s. n. (sapă mare, tîrnăcop); săpăligă, s. f. (sapă mică, greblă). Din rom. provin rut. sapa, s., sapaty, vb., sapanie, s., obsapaty, vb. (Miklosich, Wander., 18; Candrea, Elemente, 404), mag. szápoly, s., szápaly, s., și probabil alb. sëpatë „topor”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sapă
CANÍSĂ s. f. crescătorie de câini. (după fr. caniche) Vezi definitia »
ORNITOFÁUNĂ s.f. Totalitatea păsărilor dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică. [Pron. -fa-u-. / et. incertă]. Vezi definitia »
CÓLNIȚĂ1, colnițe, s. f. (Reg.) Adăpost pentru oi sau pentru vite, construit din nuiele și acoperit cu paie; șură, șopron. – Din scr. kolnica. Vezi definitia »
TILÓZĂ s. f. 1. boală criptogamică a plopului cu formațiuni microscopice care astupă vasele organelor vegetale moarte. 2. (med.) cheratoză palmo-plantară. (< fr. thyllose) Vezi definitia »
ocarină, ocarine s. f. gură. Vezi definitia »