POSÁC, -Ă, posaci, -ce, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de veselie, prost dispus; tăcut, morocănos, necomunicativ, nesociabil. ♦ (Despre vreme, peisaje etc.) Care inspiră melancolie; dezolant, deprimat. – Et. nec. Vezi definitia »

novác (nováci), s. m. – Gigant, uriaș. Sl. novakŭ „nou sosit” (Cihac, II, 218; cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 216), cf. sb., cr., slov. novak „novice”, pol. nowak. Vezi definitia »

GOPÁC s. n. dans popular ucrainean, cu mișcări dinamice, vioaie, cu fandări și sărituri mari, interpretat mai ales de bărbați; melodia corespunzătoare. (< ucr. hopak) Vezi definitia »

piștác, piștáci, s.m. (reg.) persoană care hoinărește fără rost, piezând vremea zadarnic. Vezi definitia »

coțác¹, -ă, coțáci, -ce, adj. (reg.) uscățiv, slab. Vezi definitia »