Definita cuvantului sarică
sárică (-ci), s. f. – Manta de lînă. – Mr. sar(i)că. Lat. sarĭca, în loc de serĭca (Densusianu, Hlr., 74; Pușcariu 1525; REW 7848), cf. calabr. sáraca, sárica, vb. fr. sarge, sp. sarga, ngr. σάριϰα (Rohlfs, EWUG, 1913; Rosetti, II, 66), alb. sarkë (Philippide, II, 654). Der. din doricul *σαριϰόν, în loc de σηριϰόν (Diculescu, Elementele, 422), nu pare probabilă. Din rom. provine mag. szárika (Candrea, Elemente, 403).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sarică
DIACLÁZĂ, diaclaze, s. f. Crăpătură formată de-a lungul unui depozit de roci prin presiune sau prin răcire. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaclase. Vezi definitia »
BASCÚLĂ s.f. 1. Aparat pentru cântărit greutăți mari, de tipul balanței. 2. Pârghie cu punctul de sprijin la mijloc rezemat pe o axă, asrfel încât să permită o mișcare oscilatorie liberă. ♦ Aparat de gimnastică folosit pentru executarea diferitelor sărituri acrobatice. ♦ Dispozitiv care permite modificarea poziției, în plan orizontal și vertical, în raport cu axa optică a unei părți a aparatului fotografic. 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu țevi mobile. [< fr. bascule, cf. it. basculla]. Vezi definitia »
OZONÍDĂ s. f. compus organic prin adăugarea ozonului la o olefină. (< fr. ozonide) Vezi definitia »
FĂZĂNÍȚĂ, făzănițe, s. f. Femela fazanului. – Fazan + suf. -iță. Vezi definitia »
GARDERÓBĂ s. f. 1. loc special amenajat într-un local public, într-un teatru etc. unde se lasă paltoanele, pălăriile etc. 2. totalitatea lucrurilor de îmbrăcăminte ale unei persoane. ◊ totalitatea costumelor din depozitul unui teatru, ale unui ansamblu de spectacole. (< fr. garde-robe) Vezi definitia »