EXECUTÓRIU, -IE adj. (jur.) care trebuie executat. ♦ formulă ĩe = formalitate necesară pentru executarea unei hotărâri judecătorești; titlu ~ = act investit cu formulă executorie. (< fr. exécutoire, lat. exsecutorius) Vezi definitia »

LAPIDÁRIU, lapidarii, s. n. Colecție de pietre mari sculptate sau gravate (basoreliefuri, statui, pietre de mormânt etc.); loc în care se păstrează o astfel de colecție. [Var.: lapidárium s. n.] – Din lat. lapidarium. Vezi definitia »

ARCADIU (FLAVIUS ARCADIUS), împărat al Imp. Roman de Răsărit (395-408). Domnia lui a fost tutelată de Rufinus, de Eutropiu și de soția sa Eudoxia. Vezi definitia »

ILUZÓRIU, -IE adj. Nerealizabil; nereal; amăgitor, înșelător. [Pron. -riu. / cf. lat. illusorius, fr. illusoire, it. ilusorio]. Vezi definitia »

PANARÍCIU s. n. v. panarițiu. Vezi definitia »