Definita cuvantului extractor
EXTRACTÓR, -OÁRE, extractori, -oare, adj. s. n. I. Adj. Care extrage sau ajută la extragerea anumitor substanțe sau corpuri. II. S. n. 1. Aparat cu ajutorul căruia se efectuează o extracție (2). ♦ Aparat cu care se extrage mierea din faguri. 2. Utilaj de construcții folosit pentru extragerea din pământ a piloților, în vederea reutilizării lor la alte lucrări. 3. Dispozitiv al închizătorului unei arme de foc, care extrage din țeava tubul-cartuș sau tubul proiectilului. – Din fr. extracteur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu extractor
BĂLĂNGĂNITÓR, -OÁRE, bălăngănitori, -oare, adj. (Despre clopote) Care bălăngănește. – Bălăngăni + suf. -tor. Vezi definitia »
CÂRTITÓR, -OÁRE, cârtitori, -oare, adj. (Pop.) Care cârtește, care se arată mereu nemulțumit, care bombănește necontenit. – Cârti + suf. -tor. Vezi definitia »
COTIȘÓR, cotișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cot. – Cot + suf. -ișor. Vezi definitia »
întrebuințătór, întrebuințătoáre, adj. (înv.) care întrebuințează, care folosește. Vezi definitia »
CĂLCĂTÓR, -OÁRE, călcători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Meseriaș care calcă haine sau rufărie într-un atelier de confecții, într-o spălătorie etc. 2. (Rar) Persoană care calcă o lege, o dispoziție etc. ♦ Prădător, hoț. II. S. f. 1. Scândură pe care olarul frământă lutul cu picioarele. 2. Vas în care se calcă (II 1) strugurii. 3. Instalație specială la gardurile pescărești, care permite trecerea peștelui într-un singur sens sau circulația bărcilor în ambele sensuri fără ca peștele să iasă. III. S. n. 1. Mecanism la mașinile de cusut, care apasă pe placa mașinii materialul ce se lucrează, pentru a putea fi fixat și deplasat mai ușor; apăsător, ceapraz. 2. Unealtă formată dintr-o lamă de oțel plană sau îndoită, cu crestături pe una sau pe ambele muchii, prevăzută cu mâner și folosită de lemnari la rostuirea dinților pânzelor de ferăstrău; ceapraz. 3. Pânză sau perniță pe care se calcă (III) haine, rufărie etc. – Călca + suf. -ător. Vezi definitia »