GHIVÉCI, (1) ghivece, (2) ghiveciuri, s. n. 1. Vas de pământ ars, de material plastic etc., de formă tronconică, folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ, nisip, mraniță, îngrășăminte chimice etc., în care se plantează răsadurile de legume. 2. Mâncare preparată din tot felul de legume, cu sau fără carne. ♦ Fig. (Peior.) Creație literară, muzicală etc. eterogenă și lipsită de valoare. – Din tc. güvec. Vezi definitia »

măciuci în buci! expr. (obs. – în propoziții afirmative) nimic. Vezi definitia »

BĂTUCÍ, bătucesc, vb. IV. Tranz. A bătători; a bate bine, a presa, a îndesa pământul. ♦ Refl. (Despre piele) A se îngroșa, a se acoperi cu bătături (2). ♦ Refl. (Despre fructe) A se lovi, a se zdrobi. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -uci. Vezi definitia »

GLĂDÍCI, glădici, s. m. Arbust cu frunze ascuțite și cu flori albe (Acer tataricum). [Var.: gládiș s. m.] – Din scr. gladiš. Vezi definitia »

BUTUCÍ, butucesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A băga picioarele, mâinile sau gâtul unui arestat sau ale unui prizonier într-un butuc (5). – Din butuc. Vezi definitia »