Definita cuvantului sbiera
sbierá (zbiér, zbierát), vb. – A mugi, a rage, a răcni, a orăcăi. – Var. zbiera. Mr. azghir(are), megl. zber(ari). Lat. *vĕrrāre, de la vĕrres „vier” (Pușcariu 1392; Tiktin; Candrea; Pușcariu, Dacor., I, 414; cf. Corominas, I, 448), cf. sp. berr(e)ar, port. berrar. Este mai puțin probabilă der. din lat. bēlāre (Cipariu, Arhiv., 82; Cihac, I, 244; Philippide, Principii, 39; Pascu, I, 49; Scriban), deși trecerea lui ē › ie nu pare posibilă. Der. sbierat (var. sbierăt, zbieret, zbierăt), s. n. (răcnet); sbierător, adj. (care zbiară); sbierătură, s. f. (țipăt).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sbiera
BATURA, ghețar în M-ții Karakorum, lung de 48,5 km; supr.: 282 km2. Vezi definitia »
armatura de stropit folosit in instalatii de apa pt stingerea incendiilor,deosebindu-se de sprinklereprin faptul ca nu are dispozitiv automat de inchidere,orificiul de stropire ramanand in permanenta deschis ,limitand prin perdeaua de apa posibilitatea de intindere a incendiilor realizand protectia unor elemente de constructii. Vezi definitia »
căpărá vb. I (înv.; reg.) 1. a zgâria. 2. (despre vin) a fermenta, a fierbe. 3. (despre ochi) scăpăra, a scânteia. Vezi definitia »
RĂSFIRÁ, răsfír, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) desface fir cu fir, a (se) separa, a (se) depărta între ele (firele părului, ale bărbii etc.) fără a strica întregul. 2. Refl. și tranz. A (se) împrăștia, a (se) întinde în diferite direcții; a (se) răzleți. 3. A risipi, a împrăștia, a presăra. [Var.: resfirá vb. I] – Răs- + fir. Vezi definitia »
zboara ca vantul Vezi definitia »