Definita cuvantului sbîrn
sbîrn interj. – Imită bîzîitul. – Var. zbîrn și der. Creație expresivă, simplă var. a lui sbîr. – Der. sbîrnîi, vb. (a bîzîi, a fîșîi, a foșni; a vibra; a agita, a zgudui), a cărui asemănare cu slov. brnĕti, ngr. σβουρνάω (Cihac, II, 327; Scriban) se datorează sursei comune expresive; sbîrnîitor, adj. (care zbîrnîie); sbîrnîitoare, s. f. (bîzîitoare, hîrîitoare); sbîrnîială, s. f. (bîzîială); sbîrnîit, s. n. (bîzîială); sbîrnîitură, s. f. (bîzîială); bornăi, vb. (Trans., a bîzîi, a murmura, a grohăi), este față de sbîrnîi ca sborși față de sbîrni; boarnă, s. f. (Trans., muscă); svîrnaică, s. f. (Trans., zbîrnîitoare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sbîrn
BORN, Max (1882-1970), fizician german. Prof. univ. la Göttingen, Edinburgh (1933-1953) și Berlin (din 1953). Unul dintre creatorii mecanicii cuantice. A dat interpretarea statistică a mecanii cuantice și a introdus metodele teoriei pertubatoare. În același timp cu M. von Laue a elaborat (1913-1915) teoria dinamică a rețelelor cristaline. Contribuții în fizica atomică, optică, filozofia științei. Premiul Nobel (1954), împreună cu W. Bothe. Vezi definitia »
AUTOTÚRN s.n. (Tehn.) Automobil echipat cu o platformă care se poate înălța, folosit la lucrările în legătură cu firele electrice aeriene. [Pron. a-u-, pl. -nuri. / < auto2- + turn, cf. germ. Autturmwagen]. Vezi definitia »
chern (-ne), s. n. – Matrice de turnat litere. Germ. Kern (DAR). Vezi definitia »
COTÚRN, coturni, s. m. Încălțăminte cu talpă groasă de lemn, pe care o purtau în antichitate actorii de tragedie ca să pară mai înalți. ♦ Fig. Simbol al tragedianului. – Din fr. cothurne, lat. cothurnus. Vezi definitia »
skarn s.n. Rocă de contact din silicați bine cristalizați. (< germ. Skarn) Vezi definitia »