Definita cuvantului sbor
sbor (zbóruri), s. n. – 1. Reuniune, ședință. – 2. (Banat) Adunare, culegere. – 3. Tîrg, piață. – 4. (Mold.) Veghe. Sl., cf. bg., sb., rus. sbor, pol. zbor (Tiktin; Candrea). Este dubletul lui sobor, s. n. (reuniune, ședință; sinod, conciliu, comunitate), din sl. sŭborŭ (Cihac, II, 235). – Der. sborî, vb. (Banat, a vorbi, a discuta); sbornic, s. n. (culegere), din bg. sbornik; sobornic(esc), adj. (sinodal; ecumenic); sboriște, s. f. (înv., piață publică, for), din sl. sŭborište; stobor, s. n. (Olt., reuniune), confundat cu stobor „loc îngrădit”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sbor
COADMINISTRÁTOR s. m. cel care administrează împreună cu alții. (< fr. coadministrateur) Vezi definitia »
CABLÓR s. f. muncitor specializat în lucrări de cablare. (< fr. câbleur) Vezi definitia »
GLISÓR s. n. 1. dispozitiv care permite unor tipuri de vehicule să alunece pe o pernă de aer deasupra unei suprafețe plane. 2. (tehn.) cursor. (< fr. glissoir) Vezi definitia »
ECRAZÓR s.n. Instrument chirurgical format din două ramuri care se pot strânge, strivind între ele o porțiune de organ. [< fr. écraseur]. Vezi definitia »
PREDECESÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care a precedat pe cineva într-o funcție, demnitate etc.; antecesor, precursor. II. s. m. (pl.) strămoși, înaintași. (< fr. prédécesseur, lat. praedecessor) Vezi definitia »