Definita cuvantului scîrbă
scîrbă (-be), s. f.- 1. (Înv., Mold., Trans.) Supărare, chin, amar. – 2. (Mold.) Nenorocire, năpastă. – 3. Dezgust, repulsie, plictis. – 4. Greață silă. Sl. skrŭbĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Șeineanu, Semasiol., 215), cf. bg. skrăb, slov. skrb. – Der. scîrbavnic (var. scîrbelnic), adj. (Mold., respingător); scîrbi (var. înv. oscîrbi), vb. (înv., a mîhni, a necăji; refl., înv., a se întrista; refl., a se plictisi, a i se urî); scîrbos, adj. (respingător; nesuferit, iritabil), în Munt.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scîrbă
AUTOCAMIONÉTĂ, autocamionete, s. f. Camionetă. [Pr.: -mi-o-] – Din auto2 + camionetă. Vezi definitia »
IÚRTĂ s. f. colibă din pâslă, din piei etc. folosită de nomazii din Asia Centrală. (< rus. iurta) Vezi definitia »
VORTICÉLĂ s.f. Gen de infuzori ciliați care trăiesc în ape dulci sau sărate. [< fr. vorticelle]. Vezi definitia »
SCÁPULĂ s.f. Os lat care formează umărul împreună cu clavicula și cu humerusul; omoplat. [Var. scapulum s.n. / < lat. scapula, fr. scapulum]. Vezi definitia »
SINISTRÓZĂ s.f. (Med.) Tulburare psihică care apare după catastrofe sau după traume psihice, implicând pierderea capacității de muncă și inhibarea voinței. [< fr. sinistrose]. Vezi definitia »