Definita cuvantului scîrbă
scîrbă (-be), s. f.- 1. (Înv., Mold., Trans.) Supărare, chin, amar. – 2. (Mold.) Nenorocire, năpastă. – 3. Dezgust, repulsie, plictis. – 4. Greață silă. Sl. skrŭbĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Șeineanu, Semasiol., 215), cf. bg. skrăb, slov. skrb. – Der. scîrbavnic (var. scîrbelnic), adj. (Mold., respingător); scîrbi (var. înv. oscîrbi), vb. (înv., a mîhni, a necăji; refl., înv., a se întrista; refl., a se plictisi, a i se urî); scîrbos, adj. (respingător; nesuferit, iritabil), în Munt.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scîrbă
INCONTINÉNȚĂ s. f. eliminare involuntară de fecale, urină, lapte etc.; (p. ext.) neputință de înfrânare a unei dorințe sau acțiuni. ◊ (fig., fam.) logoree, limbuție. (< fr. incontinence, lat. incontinentia) Vezi definitia »
MACEDONEÁNCĂ, macedonence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Macedoniei sau este originară de acolo. – Macedonean + suf. -că. Vezi definitia »
platoríță, platoríțe, s.f. (reg.) 1. lăturoaie, scândură groasă, plană. 2. fiecare dintre cele două jumătăți ale miezului de nucă. Vezi definitia »
míță (míțe), s. f. – 1. Smoc de lînă sau de păr. – 2. Lînă de miel netunsă. – 3. Smoc de păr la pintenul călăreților. – Var. miț. Mr. ńiț. Origine îndoielnică. Se consideră în general drept der. de la lat. *agnicius „de miel” (Candrea-Dens., 1142; Candrea; Pascu, Beiträge, 11; Pascu, I, 134), der. care pare posibilă, dar nu suficientă pentru a explica toate accepțiile cuvîntului. Poate că este în loc de *niță și vine din lat. inituum, cf. reg. nízilu „fir”, catan. nizzulu „fir” (Rom., Forsch., LXIV 417). Der. din pol. jagnięcy „de miel” (Cihac, II, 199), din lat. mῑca „fragment” (Tiktin) sau din mîță „pisică” (REW 5557) pare indoielnică. Der. mițui (var. miți), vb. (a tunde mieii pentru prima oară); mițuit, s. n. (tunsul mieilor); mițos, adj. (cu multe mițe), care nu are nici o legătură cu mîță (Pușcariu, Jb., XI, 54; REW 5557). Vezi definitia »
AUTOCISTÉRNĂ s. f. autovehicul cu o cisternă, în care se transportă diferite produse lichide. (< rus. avtoțisterna) Vezi definitia »