Definita cuvantului scîndură
scîndúră (-ri), s. f. – Bucată de lemn cu formă dreptunghiulară, obținută prin tăierea longitudinală a buștenilor. – Mr. scîndură, megl. scǫndură. Lat. scandŭla (Pușcariu 1552; REW 7652), cf. calabr. scándula, cat. escandia, sp. escanda (arag. escalla), port. escandea. – Der. scîndurea, s. f. (scîndură mică; bulfeu la jug); scîndurice, s. f. (scîndură mică; piedică la războiul de țesut); scîndurărie, s. f. (scînduri multe; depozit de scînduri).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scîndură
zecícă (fam.) s. f. Vezi definitia »
ININTELIGÉNȚĂ s. f. lipsă de inteligență; stupiditate. (< fr. inintelligence) Vezi definitia »
fleață, flețe s. f. (fam.) fată sau femeie naivă / bleagă / nedescurcăreață. Vezi definitia »
HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s. f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăitură. – Horcăi + suf. -eală. Vezi definitia »
GLICOZÍDĂ, glicozide, s. f. Substanță de natură vegetală care conține în structura ei hidrați de carbon. – Din fr. glycoside. Vezi definitia »