LÉMĂ, leme, s. f. 1. (Mat.) Enunț preliminar a cărui demonstrare ajută la rezolvarea unei teoreme. 2. (Log.) Propoziție preliminară a unei demonstrații, care trebuie demonstrată la rândul ei. 3. (Rar) Titlu sau sumar al unei lucrări. – Din fr. lemme. Vezi definitia »

ȚÂHLĂ s. f. v. sihlă. Vezi definitia »

CANIÓTĂ s.f. Sumă de bani obținută din partea de câștig oferită de jucătorii de cărți pentru acoperirea anumitor cheltuieli; farfurioară, obiect în care se strânge această sumă. [Pron. -ni-o-. / < fr. cagnotte]. Vezi definitia »

SULFATÁZĂ, sulfataze, s. f. Enzimă care se găsește în toate organele corpului animalelor, în special în rinichi. – Din fr. sulfatase. Vezi definitia »

SCOLÁSTICĂ s.f. Învățământul și filozofia predate în țările catolice din Europa medievală, care căutau să fundamenteze dogmele bisericii creștine, caracterizându-se prin raționamente abstracte și prin artificii logice sterile. ♦ (P. ext.) Orice speculație sterilă, ruptă de viață. [Gen. -cii. / cf. lat.t. scolastica, fr. scolastique < gr. schole – școală]. Vezi definitia »