Definita cuvantului scoică
scóică (-ci), s. f. – 1. Specie de moluște, cochilie. – 2. Os mort, tumoare pe tendon. – 3. Ureche, pavilion al urechii. – 4. Țintă cu cap de metal strălucitor, drept ornament. Sl. skolĭka (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 332; Conev 53), cf. bg., pol. skojka, sb., cr., slov. skoljka.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scoică
BICLORÚRĂ, bicloruri, s.f. Sare a acidului clorhidric. Vezi definitia »
CIANÍNĂ s. f. materie colorantă albastră, bazică, folosită ca sensibilizator fotografic pentru radiațiile infraroșii. (< fr. cyanine) Vezi definitia »
METÓDĂ s. f. 1. ansamblu de mijloace proprii pentru realizarea unui scop; mod de executare a unui lucru. ◊ totalitatea procedeelor practice cu ajutorul cărora se predă o știință, o disciplină. ◊ manual care conține principiile de învățare a unei limbi, a unui instrument muzical etc. 2. mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii și societății. (< fr. méthode, lat. methodus, gr. methodos, germ. Methode) Vezi definitia »
SOSIÉRĂ, sosiere, s. f. Vas în care se servește sosul1 la masă. [Pr.: -si-e-] – Din fr. saucière. Vezi definitia »
CELOFÍBRĂ s. f. fibră textilă artificială din celuloză. (< fr. cellofibre) Vezi definitia »