RECTOR I. s. m. 1. conducător al unei instituții de învățământ superior; ◊ (în unele țări din Apus) conducător al unei școli medii. 2. superior al unui colegiu al iezuiților. II. adj. conducător, diriguitor. (< fr. recteur, germ. Rektor) Vezi definitia »

ÎNFIORĂTÓR, -OÁRE, înfiorători, -oare, adj. Care produce fiori (de spaimă); fioros, înspăimântător, îngrozitor. [Pr.: -fi-o-] – Înfiora + suf. -ător. Vezi definitia »

CASCADÓR, -OÁRE, cascadori, -oare, s. m. și f. 1. Clovn, actriță sau acrobat(ă) la circ care execută salturi primejdioase. 2. Actor de cinematograf care dublează uneori protagonistul în secvențele periculoase. – Din fr. cascadeur. Vezi definitia »

ABSORBITÓR, -OÁRE adj. Care absoarbe. // s.n. Organ al unei instalații frigorifice în care se produce absorbția agentului frigorigen. [< absorbi]. Vezi definitia »

TUSÓR s. n. mătase naturală produsă de viermi de mătase sălbatici, foarte rezistentă, din care se confecționează umbrele, parașute etc. (< fr. tussor) Vezi definitia »