Definita cuvantului scufă
scúfă (-fe), s. f. – Bonetă, tichie. Ngr. σϰοῦφος (Candrea). – Der. scufie (mr. scufie), s. f. (scufă), din ngr. σϰούφια (Miklosich, Fremdw., 126; Cihac, II, 697; Gáldi 249), cf. alb. skufië, tc. iskufie și REW 2024. Este dubletul lui coif.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scufă
FAVÍSĂ s. f. (ant.) pivniță în apropierea templelor, în care se păstrau obiectele sacre. (< lat. favissae) Vezi definitia »
caisă, caise s. f. (er.) testicul. Vezi definitia »
vechitúră s. f., g.-d. art. vechitúrii; pl. vechitúri Vezi definitia »
NEUROFIBROMATÓZĂ s.f. Boală caracterizată prin apariția pe piele a unor pete sau a unor tumori care își au originea în neurofibroame. [< fr. neurofibromatose]. Vezi definitia »
pițigoáică, pițigoáice, s.f. (reg.) 1. femeiușca pițigoiului. 2. închisoare, arest. Vezi definitia »