Definita cuvantului scufă
scúfă (-fe), s. f. – Bonetă, tichie. Ngr. σϰοῦφος (Candrea). – Der. scufie (mr. scufie), s. f. (scufă), din ngr. σϰούφια (Miklosich, Fremdw., 126; Cihac, II, 697; Gáldi 249), cf. alb. skufië, tc. iskufie și REW 2024. Este dubletul lui coif.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu scufă
MICÉLĂ s.f. Grup de molecule care se formează în substanțele coloidale și în soluțiile lor. [Var. micel s.n. / < fr. micelle]. Vezi definitia »
píncă (pínci), s. f. – (Arg.) Bani, parale. Germ. Pinke „cutia de bani la jocurile de cărți” (Vasiliu, GS, VII, 122). Vezi definitia »
DRAJÉLĂ s.f. v. drajeu. Vezi definitia »
abatésă s. f. maică superioară a unei abații. (< it. abbadessa, lat. abbatissa) Vezi definitia »
minciună albă expr. minciună rostită cu intenția de a menaja sentimentele interlocutorului. Vezi definitia »