Definita cuvantului secui
secúi (-i), s. m. – Locuitor din SE Trans., de limbă maghiară și de origine necunoscută. – Var. săcui. Mag. székely. – Der. secuiesc, adj. (de secui); secuime, s. f. (comunitate de secui).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu secui
darul suptului expr. viciul beției. Vezi definitia »
spărguí, spărguiésc, vb. IV 1. (refl.; reg.; despre adunări, petreceri, jocuri) a se sparge, a se termina. 2. (reg.; despre terenuri, nedefrișate, livezi, pășuni) a desțeleni. 3. (înv.) a viscoli, a viforî. Vezi definitia »
ciuí, pers. 3 sg. ciuiéște, vb. IV (reg., înv.) 1. cârâi. 2. a zgârâia. Vezi definitia »
CETLUÍ, cetluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A lega strâns, a lega fedeleș. 2. A bate. – Din magh. csatolni. Vezi definitia »
văruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văruiésc, imperf. 3 sg. văruiá; conj. prez. 3 să văruiáscă Vezi definitia »