Definita cuvantului ședea
ședeá (-d, șezút), vb.1. A fi așezat, a ocupa un loc, a sta. – 2. A se așeza, a lua loc, a se pune. – 3. A se instala, a trăi, a locui. – 4. A sta, a rămîne, a se stabili pentru un timp. – 5. A sta liniștit, a se odihni, a se reface. – 6. A fi inactiv, a sta cu mîinile încrucișate. – 7. A conveni, a se potrivi. – 8. A se așeza bine sau rău, a se adapta. – Mr. șed, șidzui, șideare; megl. șǒd, șădzui, șăderi, istr. șed, șezut. Lat. sēdēre (Pușcariu 1576; REW 7780), cf. it. sedere, prov. sezer, fr. seoir, cat. seure, sp., port. seer. Deși este clar diferit de a sta, se confundă vulgar cu el, cf. stai jos (corect șezi), ostenită de lunga ședere în picioare (I. Teodoreanu). Se conjugă șed(șez), șezi, șade (Mold. șede), să șadă (› să șază). Cf. așeza, șes. Der. cuședea, vb. (a conveni, a sta), cu cu- expresiv (Philippide, ZRPh., XXXI, 308; DAR); ședere, s. f. (oprire, rămînere, rezidență); ședință, s. f., din fr. séance adaptat la ședea; șezător, adj. (locuitor, rezident); șezătoare, s. f. (petrecere, serată, adunare); șezut, s. n. (rezidență, domiciliu; sediu; dos, fund), mr. șidzut. Der. neol. sedentar, adj., din fr. sédentaire; sediment, s. n.; sedimenta, vb., din fr. sédimenter; sediu, s. n., din it. sede, cf. asediu; sesiune, s. f., din lat. sessionem (sec. XIX).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ședea
amándea interj. – Iute, în grabă. Tc. hemende „și imediat” (Iogu, GS, V, 362). După Șeineanu, II, 19 (urmat de Lokotsch 65 și de DAR), din tc. amade, per. amade „repede”. Vezi definitia »
Marea expansiune (explozie), care a facut universul observabil! Vezi definitia »
licheá (lichéle) s. f. – Pungaș, ticălos, șmecher. – Mr. liche. Tc. (per.) leke „murdărie” (Șeineanu, III, 78, Meyer 239; Lokotsch 1292), cf. ngr. λεϰές, alb. likje, bg. leké.Der. lichelism, s. n. (ticăloșie). Vezi definitia »
TRANSPĂREÁ, transpár, vb. II. Intranz. (Rar) A se zări, a se întrezări, a se ghici. – Trans- + părea (după fr. transparaître). Vezi definitia »
aparțineá (-n, -út), vb. – A face parte din, a fi propriu cuiva. Format pe baza vb. ținea, ca fr. appartenir de la tenir. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z