Definita cuvantului semăna
semăná (-eámăn, -át), vb. – 1. A însămînța. – 2. A împrăștia, a risipi. – 3. A răspîndi, a propaga. – Var. Mold. sămăna. Mr. seamîn, siminare, megl. sęmin(are), istr. semiru. Lat. sēmĭnāre (Pușcariu 1505; REW 7807), cf. it. seminare, prov. semenar, fr. semer, sp. sembrar, port. semear. – Der. semănat, s. n. (insămînțare; obicei folcloric de Anul Nou care constă în a arunca înspre oameni grîu sau orez, în semn de abundență); semănător, s. m. (muncitor agricol care seamănă); semănătoare, s. f. (femeie care seamănă, mașină agricolă care seamănă); semănătură, s. f. (însămînțare, loc semănat). – Cf. sămînță.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu semăna
gestiona Vezi definitia »
preturná, pretórn, vb. I (înv.; despre obiecte de metal) a turna din nou. Vezi definitia »
INSCRIPȚIONÁ, inscripționéz, vb. I. Tranz. A înregistra, a înscrie; a înmatricula. (din inscripție + suf. -ona) Vezi definitia »
ȘANFRENÁ vb. tr. a tăia oblic muchiile unei pietre, ale unei piese de lemn sau de metal; a teși. (< fr. chanfreiner) Vezi definitia »
UNIDIMENSIONÁ, unidimensionez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să devină unidimensional. [Pr.: -si-o-] – Uni1- + dimensiona. Vezi definitia »