poslușnicíe, poslușnicíi, s.f. (înv.) funcția, calitatea de poslușnic. Vezi definitia »

NIFOBLEPSÍE s.f. (Med.) Orbire provocată de strălucirea zăpezii. [< fr. niphoblepsie, cf. gr. nipha – zăpadă, ablepsia – orbire]. Vezi definitia »

VIBROTERAPÍE s. f. seismoterapie. (< fr. vibrothérapie) Vezi definitia »

SECHESTRÁȚIE s. f. 1. sechestrare. 2. necroză a unui os. ♦ ~ pulmonară = malformație congenitală a plămânului prin irigarea anormală a unei părți a acestuia de o arteră din aortă. (< fr. séquestration, lat. sequestratio) Vezi definitia »

GLOSOGRAFÍE s. f. studiul gloselor. (< fr. glossographie) Vezi definitia »