Definita cuvantului sete
séte s. f. – 1. Dorința de a bea. – 2. Pasiune, ardoare. – Mr., megl. seate, megl. sęti, istr. sęte. Lat. sῑtis (Pușcariu 1587; REW 7961), cf. vegl. sait, it. sete, prov., cat. set, fr. soif, sp. sed, port. sede. – Der. seteciune, s. f. (înv., sete); setos, adj. (care are sete; pasionat); setilă, s. f. (poreclă pentru cel care bea mult); înseta, vb. (a avea sete; a face sete; a fi lipsit de apă; a lăsa fără apă; a dori); înșetoșa, vb. (a face sete; a avea sete; a lăsa fără apă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sete
PROPRIETÁTE s. f. 1. însușire, calitate caracteristică unui lucru, unei ființe etc.; caracter distinctiv. 2. calitatea unui cuvânt, a stilului etc. de a fi propriu (4). 3. stăpânire deplină asupra unui bun material; bunul însuși; avere. (< fr. propriété, lat. proprietas) Vezi definitia »
a da la spate expr. a fura. Vezi definitia »
CONSUBSTANȚIALITÁTE s.f. Calitatea a ceea ce este consubstanțial; unitate și identitate de substanță. [Cf. fr. consubstantialité]. Vezi definitia »
jeácte s.m. (reg., înv.) nume de pește. Vezi definitia »
incapacitate recurenta de a rezista impulsurilor de smulgere a parului propriu, ducand la o pierdere notabila a parului Vezi definitia »