-TON³ elem. tono-. Vezi definitia »

FLOGISTÓN s.n. Flogistic. [< gr. phlogiston, cf. germ. Phlogiston]. Vezi definitia »

AMFITRIÓN, -OÁNĂ s.m. și f. Stăpân al unei case la care ia masa cineva; gazdă. [Pron. -tri-on. / < fr. amphitryon, cf. gr. Amphitryon – personaj mitic]. Vezi definitia »

DIAPAZÓN, diapazoane, s. n. 1. Mic instrument acustic format dintr-o bară de oțel în formă de U, care vibrează la lovire, emițând de obicei nota muzicală „la” și servind la acordarea instrumentelor muzicale sau la indicarea tonului pentru un ansamblu coral. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) la același diapazon cu cineva = a se afla în aceeași dispoziție, în aceeași stare sufletească cu cineva; a fi (sau a se pune) de acord cu cineva. 2. (Adesea fig.) Totalitatea sunetelor pe care le poate produce vocea omenească sau un instrument muzical, de la sunetul cel mai jos până la cel mai înalt; întindere, registru. [Pr.: di-a-] – Din fr. diapason. Vezi definitia »

CANIÓN s. n. vale îngustă și adâncă, între doi pereți verticali, săpată de apa unui râu. (< fr., sp. cañon) Vezi definitia »