Definita cuvantului sfii
sfií (-iésc, -ít), vb. refl. – 1. A fi jenat, a se intimida, a se teme. – 2. A se rușina, a se zăpăci. – Var. Mold. sîi, sii și der. Sl. svĕniti sę, svĕnją sę (Tiktin; Candrea), cf. bg. svenjă se. – Der. sfială, s. f. (timiditate, teamă, rușine); sfiicios (var. sfielnic, sfieț), adj. (timid, retras, rușinos); sfiiciune, s. f. (timiditate); sființă, s. f. (înv., timiditate); sfiicios, adj. (timid).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sfii
a-l învăța pe taică-său să facă copii expr. v. a învăța pasărea să zboare. Vezi definitia »
HIDROAMELIORATII s. f. pl. Lucrari hidrotehnice executate pentru imbunatatirea regimului apei in sol si la suprafata solului Vezi definitia »
ROZÁLII s.f.pl. Sărbători romane celebrate la sfârșitul primăverii în cinstea morților, pe mormintele cărora se presărau trandafiri. [< lat. rosalia]. Vezi definitia »
A ȚINE PUMNII (cuiva), expr. a ura baftă, noroc Vezi definitia »
NITROBACTÉRII s. f. pl. bacterii aerobe din sol care oxidează nitriții, transformându-i în nitrați. (< fr. nitrobactéries) Vezi definitia »