Definita cuvantului sgaibă
sgáibă (-be), s. f. – 1. Rană, rosătură, bubă superficială. – 2. Crustă, coajă. – 3. Demon, termen de ocară. – Var. mr. zǵaibă. Lat. scăbia, de la scăbĕre „a se freca” (Cipariu, Elem., 72; Densusianu, Hlr., 133; Pușcariu 1936; REW 7634; cf. în contra Graur, BL, V, 113), cf. alb. zgebë „rîie” (Philippide, II, 653), it. scabbia „rîie”. Proveniența în rom. pornind de la alb. (Weigand, Jb., XIX, 144) pare o ipoteză inutilă, ca și sursa anterioară indoeurop. (Lahovary 327). Pentru formă, cf. habeat › aibă. Etimonul lat. nu a fost acceptat din cauza dificultății semantice, dacă se pornește de la sensul de „rîie”, propriu lui scabies; dar este de presupus că cuvîntul lat. conservat și sensul său etimologic, de „mîncărime, lucru care provoacă scărpinatul”, care este cel al cuvîntului rom. – Der. sgăibos, adj. (ulceros).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sgaibă
AMBASÁDĂ, ambasade, s. f. Reprezentanță diplomatică pe lângă guvernul unei țări străine, condusă de un ambasador. ♦ Clădire în care e instalată această reprezentanță. ♦ Misiunea sau funcția unui ambasador. – Fr. ambassade. Vezi definitia »
gloriétă s.f. Mic pavilion de odihnă amenajat într-un parc. (< fr. gloriette) Vezi definitia »
MONÉDĂ s. f. 1. ban care are curs legal într-un stat. ♦ hârtie ~ = bani de hârtie. 2. ban de metal. ♦ a bate ~ = a emite bani de metal; (fig.) a plăti (cuiva) cu aceeași ~ = a se comporta față de cineva la fel cum s-a comportat și el într-o situație asemănătoare. (< ngr. moneda) Vezi definitia »
MEZENTERÍTĂ s. f. inflamație a mezenterului. (< fr. mésentérite) Vezi definitia »
CORDELIÉRĂ s.f. 1. Călugăriță franciscană. 2. Șnur, cingătoare răsucită (ca frânghia). 3. Torsadă. [Pron. -li-e-. / < fr. cordelière]. Vezi definitia »