AMBÍGUU, -UĂ, ambigui, -ue, adj. (Despre cuvinte, enunțări etc.) Care are mai multe înțelesuri; echivoc. – Fr. ambigu (lat. lit. ambiguus). Vezi definitia »

PERPÉTUU, -UĂ adj. Neîncetat, nesfârșit; veșnic, etern. ◊ (Ant.) Dictator perpetuu = dictator pe viață în vechea Romă. [Pron. -tu-u. / < lat. perpetuus]. Vezi definitia »

REMÚU s.n. Variație treptată a înălțimii apei unui râu sau a unui canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată. ♦ Vârtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. ◊ Remuuri de aer = zone instabile unde se întâlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți. [Pron. -mu-u, var. remu s.n. / < fr. remous]. Vezi definitia »

REZÍDUU, reziduuri, s. n. Rest rămas în urma unui proces chimic sau fizic efectuat asupra unui material brut. ◊ Reziduuri furajere = deșeuri din industria alimentară care pot fi valorificate în alimentația animalelor. ♦ Materie care se depune pe pereții sau pe fundul recipientelor în care se păstrează substanțe lichide. [Pr.: -du-u. – Var.: rezídiu s. n.] – Din lat. residuum, fr. résidu. Vezi definitia »

CONTÍGUU, -UĂ adj. Legat, unit de ceva, care are elemente comune cu altceva; alăturat. [Pron. -gu-u. / cf. fr. contigu, it. contiguo, lat. contiguus]. Vezi definitia »