Definita cuvantului sihlă
síhlă (-le), s. f. – (Trans., Mold.) Desiș, pădure tînără și deasă. – Var. sîhlă, țihlă, țîhlă, Trans. silhă, sîlhă. Sl. sŭchlĭ „rămuriște” (Candrea). Legătura cu lat. silva (Philippide, Principii, 140; Șeineanu, Semasiol., 148; Tiktin) este improbabilă. – Der. silhui (var. sîlhuietic), adj. (Trans., des, plin de hățișuri); silhiș, s. n. (hățiș); sihlos, adj. (des). Din rom. provine rut. syhlja (Miklosich, Wander., 19; Candrea, Elemente, 403; cf. Bogrea, Dacor., IV, 846).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sihlă
AEROTERMODINÁMICĂ s.f. Știință care studiază fenomenele calorice provocate de scurgerile aerodinamice la viteze supersonice. [< fr. aérothermodynamique]. Vezi definitia »
LOMBOSCIÁTICĂ s. f. nevralgie localizată în regiunea lombară și pe fața dorsală a membrelor inferioare. (< fr. lombo-sciatique) Vezi definitia »
PILOCARPÍNĂ s.f. Alcaloid extras din frunzele de pilocarp, care se utilizează ca sudorific și ca antidot al atropinei. [< fr. pilocarpine]. Vezi definitia »
pomnéată, pomnéși, s.f. 1. (pop.) șervet, batistă sau fâșie de pânză albă, având legate la un capăt un ban, iar la celălalt o lumânare, care se pune în mâna mortului sau se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare. 2. (reg.; în forma: pomnetă) bucată de pânză în care se învelesc oasele unui mort când sunt dezgropate. 3. (reg.) colac împletit care se dă de pomană la înmormântări. 4. (reg.; în forma: pocmet) manșetă la cămășile bărbătești țărănești. 5. (reg.; în forma: pogmată) fâșie împodobită la poalele unei fuste femeiești. 6. (reg.; în formele: pocmată, pogmată) cingătoare de fată împodobită cu cusături. 7. (reg.) guler la o cămașă bărbătească. 8. (reg.) fiecare dintre cele două ațe cu care se leagă cămașa bărbătescă la gât. Vezi definitia »
VULVĂ (‹ fr.) s. f. Segmentul extern al aparatului genital feminin. Este alcătuit din două perechi de pliuri tisulare cărnoase (labiile), clitoris și deschiderea vaginului. Vezi definitia »