Definita cuvantului sileaf
sileáf (-furi), s. n. – Brîu, centiron pe care se înfigeau arme. – Var. seleaf, sileg, sileah. Mr. șileahe, megl. sileafi. Tc. (arab.) silah (Șeineanu, II, 321), cf. ngr. σιλάχι, alb., bg. siljah. – Der. silihtar, s. m. (dregător turc, purtătorul spadei sultanului), din tc. silihdar (Șeineanu, III, 109), cf. ngr. σιλιϰτάρης.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sileaf
VRAF, vrafuri, s. n. Teanc. ♦ Grămadă, maldăr, morman. [Var.: vrav s. n.] – Din sl. vrahŭ. Vezi definitia »
MAREGRÁF s.n. Instrument folosit pentru determinarea și înregistrarea variației nivelului apelor mării; mareometru. [< fr. marégraphe, cf. lat. mare – mare, gr. graphein – a înregistra]. Vezi definitia »
HIPERBOLOGRÁF s. n. aparat care permite trasarea hiperbolei (2) în mișcări continue. (< fr. hyperbolographe) Vezi definitia »
ELECTRONOGRÁF s. n. aparat folosit în electronografie. (< fr. électronographe) Vezi definitia »
SEISMOGRÁF, seismografe, s. n. 1. Aparat care înregistrează grafic, în mod automat, momentul, durata și intensitatea mișcărilor seismice; seismometru. 2. Aparat folosit în prospecțiuni geofizice, cu ajutorul căruia se înregistrează vibrațiile produse de anumite explozii subterane provocate în scopuri științifice. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismographe. Vezi definitia »