SENTIMÉNT, sentimente, s. n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate; simțământ. ♦ Afecțiune. 2. Facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva; conștiință. ♦ Credință, impresie intimă; convingere. Avea sentimentul că l-a mai văzut undeva. [Var.: (înv.) simtimént s. n.] – Din fr. sentiment. Vezi definitia »

SEMIADERÉNT, -Ă, semiaderenți, -te, adj. Care nu aderă, nu se prinde bine de ceva. [Pr.: -mi-a-] – Din fr. semi-adhérent. Vezi definitia »

GRAFOMÁNT, -Ă adj., s.m. și f. Specialist în grafomanție; de grafomanție. [Cf. it. grafomante]. Vezi definitia »

SEMNIFICÁNT s.m. Elementul formal al semnului lingvistic. [După fr. signifiant]. Vezi definitia »

CURARIZÁNT, -Ă adj., s. n. (substanță) cu efect paralizant, comparabil cu al curarei. (< fr. curarisant) Vezi definitia »