Definita cuvantului sîmcea
sîmceá (-éle), s. f. – 1. Dorn, priboi. – 2. Cioc, clonț, vîrf, culme. – 3. (Olt., Trans.) Briceag, brișcă. – 4. (Olt.) Zori de zi, auroră. – Var. simcea. Lat. *summĭcēlla (Candrea, Bul. Soc. Fil., I, 28; Candrea; Rosetti, I, 171) de la summa „vîrf”. Mai înainte a fost legat de un dacic σαμψηρα (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 239), și de lat. *sentĭcēlla (Cihac, I, 254; Koerting 860; Pușcariu 1589, REW 6823). – Der. sîmcela, vb. refl. (a se ivi zorile); sîmcelat, adj. (ascuțit, subțire); sîmcelos, adj. (țuguiat); sîmci, vb. (Olt., a se toci).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sîmcea
schimbeá s.f. (înv. și reg.) drob de miel; (în expr.) a mânca schimbeaua = a se păcăli într-o afacere. Vezi definitia »
saltéa (-éle), s. f. – Mindir. Tc. șelte (Meyer 406; Șeineanu, II, 311; Lokotsch 1908), prin ngr. σελτές (Gáldi, 247), cf. alb. šiljte, bg., sb. šilta. Vezi definitia »
mușcheá, mușchéle, s.f. (reg.) V. mușteá. Vezi definitia »
CIUMĂREÁ, ciumărele, s. f. Plantă erbacee medicinală cu frunze alterne și cu flori liliachii grupate în ciorchini (Galega officinalis). – Cf. ciumă. Vezi definitia »
pârlea s.m. art. (reg.) 1. persoană înșelată, escrocată. 2. om sărac, amărât, pârlit. 3. pungaș, potlogar, șarlatan. 4. (pop. și fam.) diavolul. Vezi definitia »