Definita cuvantului șină
șínă (-ne), s. f. – Linie, cale de fier, cerc, obadă. – Germ. Schiene, prin intermediul pol. szyna (Cihac, II, 388; Borcea 207). Sec. XVII. – Der. șinar, s. m. (cui de fier cu care se fixează șinele); șinui, vb. (a pune cercuri, șine); șineu, s. n. (Trans. de N, băț cu care se strînge o sfoară sau un lanț sau un fier-balot).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu șină
HIDROFÍLĂ s. f. v. hidrofil [în DN]. Vezi definitia »
COPROSCLERÓZĂ s.f. Întărire excesivă a excrementelor în intestine. [< fr. coprosclérose, cf. gr. kopros – excrement, sklerosis – întărire]. Vezi definitia »
NEUROVIRÓZĂ s. f. localizare a unor viroze pe sistemul nervos central. (< neuro- + viroză) Vezi definitia »
nebuneálă, nebunéli, s.f. (pop.) 1. nebunie. 2. idee, fantezie, manifestare de om nebun; toană, trăzneală. 3. turbare. 4. boală a albinelor. 5. (la pl. nebunele) zburdălnicii, năzdrăvănii, năzbâtii. 6. ciumăfaie. 7. măselariță. 8. (la pl. nebunele) plantă erbacee cu fructe otrăvitoare; sălbație. Vezi definitia »
poghibálă, poghibále, s.f. (reg.) 1. om de nimic, om rău, pușlama, secătură, derbedeu; ștrengar. 2. om slab sau vită slabă. 3. lighioană, dihanie. 4. rămășiță de la snopii de cereale fără spic. Vezi definitia »