Definita cuvantului sîsîiac
sîsîiác (-iéce), s. n. – (Mold., Trans.) Hambar, pătul de formă circulară. – Var. sisiac(ă), săsiac. Sl. sąsĕkŭ (Byhan 332; Tiktin; Conev 80), cf. bg. săsĕk, rut. susik, mag. szuszák. Este dubletul lui susai, s. n. (Trans., hambar), din mag. szuszák (Candrea), sau al lui susei, formă înv. atestată, cu schimb. de suf.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sîsîiac
VÂNDĂLÁC s. n. (Reg.) Fân adunat în șiruri lungi, din care se fac căpițe sau clăi. ◊ Loc. adv. De-a vândălacul = de-a berbeleacul. [Var.: vândălág s. n.] Vezi definitia »
AUBIGNAC [obiñác], François HÉDELIN, abate d’ (1604-1676), critic dramatic francez. În lucrarea sa „Practica teatrului” (1657) a fixat regula celor trei unități. Vezi definitia »
IAȘMÁC, iașmace, s. n. (Turcism înv.) Văl cu care turcoaicele își acopereau fața. – Din tc. yașmak. Vezi definitia »
OTARÁC, otarace, s. n. (Reg.) Scăunaș (format dintr-o scândură așezată transversal) la capătul dinainte al luntrei de pescuit. Vezi definitia »
cușác (-ci), s. m. – Grindă principală. Tc. kușak „centură”, cf. bg., sb. kusak. Vezi definitia »