Definita cuvantului slavă
slávă (-ắvi), s. f. – 1. Glorie, onoare, exaltare, preț. – 2. Fericire. – 3. Văzduh, cer. Sl. slava (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 347). – Der. slăvi, vb. (a glorifica, a exalta, a înălța), din sl. slaviti; slăvitor, adj. (cîntec de glorie, Te Deum), din sl. slavoslovije, după gr. δοξολογία; slavoslovi, vb. (a cînta imnuri), din sl. slavosloviti, înv.; proslăvi, vb. (a glorifica; a preamări; refl., Mold., a se preamări), din sl. proslaviti; pravoslavie, s. f. (înv., orotodoxie), din sl. pravoslavije; pravoslavnic, adj. (ortodox), din sl. pravoslavinŭ.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu slavă
ANTIPIRÍNĂ, antipirine, s. f. Medicament folosit împotriva febrei și pentru calmarea durerilor. – Fr. antipyrine (< gr.). Vezi definitia »
MARCONIGRÁMĂ s. f. radiocomunicare telegrafică (transatlantică), în sistemul Marconi. (< engl. marconigram) Vezi definitia »
a fi luat la bază expr. (intl.) a fi arestat de poliție. Vezi definitia »
MOLDOVEÁNCĂ, moldovence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo. – Moldovean + suf. -că. Vezi definitia »
CONTRACTÚRĂ s.f. Contracție involuntară, rigiditate, înțepenire a unui mușchi. [< fr. contracture]. Vezi definitia »