belacoásă (belacoáse), s. f. – (Înv.) Țesătură de mătase. – Var. belecoasă, belicoasă. Fr. belle Ecosse, probabil prin filieră orientală (cf. rus. belekos). Sec. XVIII. Vezi definitia »

chișíță (chíșițe), s. f. – 1. Încheietură a piciorului, deasupra copitei, la cai. – 2. Pensulă. – 3. Mătură. – 4. Mănunchi, legătură. Sb. kičica „chișiță”, dim. de la kika „plete” (› chică), probabil contaminat cu kitica „buchet” (Bogrea, Dacor, IV, 680; DAR). Vezi definitia »

rujíță, rujíțe, s.f. (pop.) 1. măceș. 2. crăițe. 3. coroană pusă pe capul miresei. Vezi definitia »

GHIPSOTÉCĂ, ghipsoteci, s. f. 1. Colecție de statuete și de plăci ornamentale din ghips. 2. Loc special amenajat pentru păstrarea ghipsotecii (1). [Var.: gipsotécă s. f.] – Din fr. gypsothèque. Vezi definitia »

CASÚRĂ s.f. (Tehn.) Spărtură, ruptură, fisură; loc pe suprafața unui obiect unde acesta este spart, rupt. [< fr. cassure]. Vezi definitia »