Definita cuvantului smîrd
smîrd (-dă), adj. – 1. (Înv.) Grosolan. – 2. Murdar, scîrbos. – 3. (Trans.) Urît, mișel. – Var. zmîrd, Trans. de V. zmărd. Sl. smrŭdŭ „plebeu” contaminat cu smradŭ „duhoare” (Miklosich, Slaw. Elem., 865; Cihac, II, 351). – Der. smîrdă, s. f. (înv., murdărie); smîrdoare, s. f. (Mold., pată de grăsime, împuțit, persoană scîrboasă); smirdar, s. m. (rododendron, Rhododendron Kotschi; afin roșu, Vaccinium vitis idaea), var. rară smîrdar, aparține aceleași familii, cf. sb. smrdac „ciumăfaie”, smrdelj „coriandru” (Candrea; după Tiktin și Scriban, legat de rus. „smoroda” „coacăză”; după Conev 49, din bg. smărdar; după Diculescu, Elementele, 481, de la un gr. *σμυρρίς ‹ -ίδος ‹ μυρρίς; după Pușcariu, Dacor., III, 690, de la rosa *myrrhida; după Pușcariu, Lr., 176, de origine tracă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu smîrd
KURD, -Ă, kurzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care aparține unui popor care trăiește în Turcia, Iran, Irak, Siria, Afganistan, Pakistan, precum și în câteva regiuni din fosta U.R.S.S., sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține kurzilor (1), privitor la kurzi. ◊ (Substantivat, f.) Limba vorbită de kurzi (1). – Din fr. kurde. Vezi definitia »
HAZÁRD s. n. 1. întâmplare (neașteptată). ♦ joc de ~ = joc de noroc. 2. (fil.) lipsă de ordine în structura unor sisteme. 3. soartă, destin. (< fr. hasard) Vezi definitia »
TRICÓRD s.n. Scară diatonică din trei trepte, limitată într-un interval de terță sau de cvartă. [Pl. -duri. / < fr. tricorde, cf. gr. tri – cu trei, chorde – coardă]. Vezi definitia »
BARD, barzi, s. m. (La vechii celți) Poet care compunea și recita cântece războinice și religioase. ♦ Poet (național). – Fr. barde (lat. lit. bardus). Vezi definitia »
WÁSHBOARD s.n. Instrument muzical de percuție în primele forme de muzică de jazz. [Pr. uóș-bord] (din engl. washboard) Vezi definitia »