Definita cuvantului snamă
snámă (-me), s. f. – Monstru, lepădătură, stîrpitură. – Var. znamă. Sb. znamenje „semn, semnal” (Candrea). Este dubletul lui znamenie, s. f. (înv., semnal), din sl. znamenije; de la znamăn (var. zneamăn, znemene, Banat zleamăn), s. n. (placă, lespede, mormînt), din sb. znamenje, zlamenje; și din znamen, s. n. (ecuson, insignă militară), din rus. znamenĭ (Candrea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu snamă
stoiánă s.f. (reg.) loc plan pe un munte. Vezi definitia »
crăpătură, ravenă, anatomic – șanțul dintre bucile curului Vezi definitia »
SPITALAGIOÁICĂ, spitalagioaice, s. f. (Înv.) Infirmieră. – Din spitalagiu + suf. -oaică. Vezi definitia »
JARDINIÉRĂ s.f. Suport așezat sub ferestre sau la balcoane, în care se pun ghivece sau pământ pentru flori. [Pron. -ni-e-. / < fr. jardinière]. Vezi definitia »
COCOSTÂRCĂ, cocostârce, s. f. (Rar) Femela cocostârcului. – Din cocostârc. Vezi definitia »