Definita cuvantului snamă
snámă (-me), s. f. – Monstru, lepădătură, stîrpitură. – Var. znamă. Sb. znamenje „semn, semnal” (Candrea). Este dubletul lui znamenie, s. f. (înv., semnal), din sl. znamenije; de la znamăn (var. zneamăn, znemene, Banat zleamăn), s. n. (placă, lespede, mormînt), din sb. znamenje, zlamenje; și din znamen, s. n. (ecuson, insignă militară), din rus. znamenĭ (Candrea).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu snamă
DIDÁCTICĂ, didactici, s. f. Parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile și metodele predării materiilor de învățământ și cu organizarea învățământului. – Fr. didactique. Vezi definitia »
vâjâială, vâjâieli s. f. v. vâj. Vezi definitia »
GLICOLÍZĂ, glicolize, s. f. (Biochim.) Proces de descompunere a glucozei, în cadrul metabolismului general. – Din fr. glycolyse. Vezi definitia »
CIFROGRÁMĂ s.f. (Rar) Telegramă cifrată. [< it. cifrogramma]. Vezi definitia »
ZONÚLĂ, zonúle, s.f. (Anat.) Zonă mică. (din fr. zonule) [morf. DOOM] Vezi definitia »