REFÚZ, refuzuri, s. n. 1. Faptul de a refuza; neacceptare, respingere. ♦ Expr. Până la refuz = atât încât nu se mai poate adăuga nimic; până când nu este loc pentru mai mult, până la limita maximă. 2. Material rămas, după cernere, sortare sau clasare (în ciur sau pe sită). 3. Deficiență în funcționarea unui sistem tehnic. 4. Defect de turnare care constă în producerea unor goluri rezultate din umplerea incompletă a formei cu metal topit. – Din fr. refus. Vezi definitia »

ANDALÚZ, -Ă, andaluzi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută și crescută în Andaluzia. 2. Adj., s. m. și f. (Locuitor) din Andaluzia. – Din fr. andalou, -se. Vezi definitia »

TROLEIBÚZ s.n. Vehicul cu tracțiune electrică, care circulă fără șine, folosit pentru transportul în comun al călătorilor. [Pron. -lei-buz. / < fr., engl. trolleybus]. Vezi definitia »

-BÚZ elem. „vehicul de transport în comun”. (< lat. -bus < omnibus, pentru toți) Vezi definitia »

AUTOBÚZ s. n. autovehicul închis care asigură transportul în comun. (< fr. autobus, germ. Autobus) Vezi definitia »