TARSOCLAZÍE s.f. (Med.) Fracturare închisă a oaselor tarsului. [Gen. -iei. / < fr. tarsoclasie, cf. gr. tarsos – talpă, klasein – a sparge]. Vezi definitia »

năbădáie (năbădắi), s. f. – 1. Atac de epilepsie. – 2. Atac, criză. – Var. năbădaică. Sl. (sb., bg., rus.) napadanije „atac” (Cihac, II, 211; Tiktin). – Der. năbădios, adj. (epilectic; coleric; neliniștit). Cf. năpădi. Vezi definitia »

FONOANGEIOLOGÍE s. f. studiul zgomotelor vaselor sangvine sau limfatice. (< fr. phonoangéiologie) Vezi definitia »

CROMATOGRAFÍE s.f. Procedeu de separare a unor substanțe dintr-un amestec, filtrându-se printr-un absorbant. [Gen. -iei. / < fr. chromatographie]. Vezi definitia »

EPIDEMÍE, epidemii, s. f. Extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc.; molimă. – Din fr. épidémie, lat. epidemia. Vezi definitia »