ETRIÉR s. n. 1. vergea de oțel care înconjură la exterior armătura longitudinală a unui element de beton armat. 2. (mar.) suport pe care se sprijină tangoanele, scărițele etc. (< fr. étrier) Vezi definitia »

SALUTIÉR s.n. Navă mică utilizată de pescari, în special în mările nordice. [Pron. -ti-er, var. (după alte surse) șalutier. / < fr. salutier]. Vezi definitia »

SCHOONER [SCÚNĂR] s. n. / scúnă s. f. navă cu vele, cu două catarge înclinate, asemănătoare cu goeleta, folosită pentru pescuit și cabotaj. (< engl., fr. schooner) Vezi definitia »

MUCARÉR, mucareruri, s. n. (În evul mediu, în Țară Românească și în Moldova) 1. Firman de confirmare a domnilor români de către Poarta Otomană. 2. Sumă de bani plătită Porții Otomane de către domnii țărilor românești, începând din sec. XVII, pentru a obține la fiecare trei ani reînnoirea domniei. – Din tc. mukarrer. Vezi definitia »

JURNALIÉR, -Ă adj. zilnic. (< fr. journalier) Vezi definitia »