Definita cuvantului spic
spic (-ce), s. n. – 1. Inflorescență a plantelor graminee. – 2. Vîrf, pisc, parte înaltă. – Mr. schic, megl. spic. Lat. spῑcum (Pușcariu 1617; REW 8148), cf. it. spigo, prov. espic, fr. épi, sp. espiga. – Der. spicui, vb. (a face spice; a aduna spice; a extrage, a culege); spicuitor, s. m. (persoană care spicuiește); înspica, vb. refl. (a da în spic; a crește plantele; a-i da mustața; a i se face părul măciucă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu spic
ANGÉLIC, -Ă, angelici, -ce, adj. (Ca) de înger; îngeresc (1). – Din fr. angélique, lat. angelicus. Vezi definitia »
PANORÁMIC, -Ă I. adj. referitor la panoramă, care redă o panoramă. ♦ cinematograf ~ = cinematograf bazat pe un procedeu constând în a face să pivoteze aparatul de filmat pe un ax orizontal sau vertical în timpul luării vederilor; ecran ~ = ecran semicircular, cu lățimea mult mai mare față de înălțime. II. s. n. cadru larg în film sau televiziune. (< fr. panoramique) Vezi definitia »
stihulárnic, stihulárnică, adj. (înv.) care este în versuri. Vezi definitia »
DODECASILÁBIC, -Ă adj. (Despre versuri) Care are douăsprezece silabe. [< fr. dodécasyllabique]. Vezi definitia »
ANTIȘTIINȚÍFIC, -Ă, antiștiințifici, -ce, adj. Îndreptat împotriva teoriilor științifice și progresului. – Anti- + științific (după fr. anti-scientifique). Vezi definitia »